mari (Dicționar de argou al limbii române, 2007)Mari / Maria / Marie / Marie-Jeanne s. pr. (tox.) marijuana.
mari (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)MARI, oraș-stat în Mesopotamia antică, pe cursul mijlociu al
fl. Eufrat, distrus în
c. 1758
î. Hr. de
Hammurabi. Săpăturile întreprinse în 1933 au scos la lumină un imens palat din
milen. 2
î. Hr., un zigurat, temple ale zeiței Iștar și mii de tăblițe de lut cu scriere cuneiformă („arhiva regală din Mari”). Azi
Tell Hariri.mari (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)MARI, republică autonomă în Federație Rusă, locuită în principal de populația mari, vorbitoare a unei limbi din familia fino-ugrică; 23,2 mii km
2; 766 mii
loc. (1995). Capitala:
Ioșkar-Ola. Expl. și
prelucr. lemnului. Grâu, porumb, secară, in, cânepă, cartofi. Creșterea bovinelor și porcinelor.
mari (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)MARÍ, oraș în Turkmenistan, situat într-o oază formată de râul Murgab, la 290 km E de Așhabad; 94,4 mii
loc. (1991). Nod de comunicații.
ind. constr. de mașini, a pielăriei, a bumbacului și
alim. (uleiuri vegetale, conserve, produse lactate). Fundat în 1884. Până în 1937 s-a numit
Merv.