maree (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MARÉE, maree, s. f. Mișcare oscilatorie zilnică și alternativă (de înaintare sau de retragere de la țărm) a apelor mărilor și oceanelor, datorită atracției Lunii și a Soarelui. ◊ (În sintagma)
Maree neagră = strat de petrol care plutește pe suprafața apei și poluează plajele, ca urmare a accidentării vaselor petroliere. – Din
fr. marée.maree (Dicționar de neologisme, 1986)MARÉE s.f. Ridicare sau coborâre a nivelului apelor mării (care are loc de obicei de două ori pe zi) datorită atracției Lunii și a Soarelui. ♦
Maree atmosferică = variație periodică a presiunii atmosferice, provocată de variația temperaturii ori de atracția Lunii sau a Soarelui. [Pron.
-re-e, pl. invar. / < fr.
marée, it.
marea].
maree (Marele dicționar de neologisme, 2000)MARÉE s. f. mișcare periodică de ridicare (flux) sau coborâre (reflux) a nivelului apelor mării sau oceanului (de două ori pe zi), datorită atracției gravitaționale a Lunii și a Soarelui. ♦ ~ atmosferică = variație periodică a presiunii atmosferice, provocată de variația temperaturii ori de atracția Lunii sau a Soarelui; ~ neagră = pânză de petrol din accidente ale petrolierelor, care plutește pe mare, poluând-o. (< fr.
marée)
maree (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)MARÉE (‹
fr.)
s. f. Oscilație periodică a nivelului Oceanului Planetar, datorată forței de atracție exercitată de Lună și Soare, materializată prin
flux și
reflux. Unde de
m. se deplasează în jurul Pământului, fluxul producându-se în general de două ori în 24h și 50', urmărind cu oarecare întârziere trecerea Lunii la meridianul locului și la meridianul opus. Când soarele și Luna acționează conjugat (la Lună nouă și la Lună plină),
m. atinge cea mai mare amplitudine (
apele vii), pe când la primul și al treilea pătrar,
m. atinge cea mai mică amplitudine (
apele moarte). Înălțimea
m. este mai mică în largul oceanelor și crește de-a lungul țărmurilor, în strâmtori și în golfurile înguste (
ex. coastele statului Maine, S.U.A. și în golful Fundy, Canada,
m. ating înălțimea medie de 16,3 m, cea mai mare de pe glob). Sub acțiunea forțelor de atracție ale Lunii și Soarelui, precum și a forței centrifuge a Pământului au loc deformări ale părții solide a Pământului, cunoscute sub numele de
m. ale Pământului.
M. constituie importante surse de energie. ◊
M. atmosferică = variație periodică a presiunii atmosferice datorită atracției exercitate de lună și de Soare asupra atmosferei terestre. ◊
M. neagră = peliculă de petrol ajunsă pe suprafața apei marine sau oceanice accidental (de la petroliere avariate sau naufragiate, de la erupții ale sondelor petroliere marine etc.), care plutește o perioadă și atinge în final zona litorală.
maree (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)marée s. f.,
art. maréea, g.-d. art. maréei; pl. marée