mardeală(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) MARDEÁLĂ,mardeli, s. f. (Arg.) Bătaie (zdravănă). – Mardi + suf. -eală.
mardeală(Dicționaru limbii românești, 1939) mardeálă f., pl. elĭ.Vulg. Trînteală, bătaĭe: a mînca mardeală la alegerĭ.
mardeală(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) mardeálă (arg.) s. f., g.-d. art. mardélii; pl. mardéli