marcotare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MARCOTÁRE, marcotări, s. f. Acțiunea de
a marcota și rezultatul ei. –
V. marcota.marcotare (Dicționar de neologisme, 1986)MARCOTÁRE s.f. Acțiunea de a marcota și rezultatul ei; marcotaj. [<
marcota].
marcotare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)marcotáre s. f.,
g.-d. art. marcotắrii; pl. marcotắri