marcoavă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)marcoávă (marcoáve), s. f. – Lichea, femeie ușoară. Origine necunoscută. În
Munt. S-ar putea lega cu
sb. mrkva „morcov”,
cf. sp. lechuguina; sau în loc de *
marțoafă, cf. marțafoi.marcoavă (Dicționar de argou al limbii române, 2007)marcoavă, marcoave s. f. (înv.) prostituată