mapamond (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MAPAMÓND, mapamonduri, s. n. Planisferă, planiglob (terestru). – Din
it. mappamondo.mapamond (Dicționar de neologisme, 1986)MAPAMÓND s.n. Hartă a globului pământesc împărțită în cele două emisfere; planisferă, planiglob. ◊
Mapamond ceresc = harta cerului, cuprinzând stelele, constelațiile etc. [< ngr., it.
mappamondo, lat.
mappa – hartă,
mundus – lume].
mapamond (Marele dicționar de neologisme, 2000)MAPAMÓND s. n. hartă reprezentând globul terestru, împărțită în cele două emisfere; planisferă, planiglob. ♦ ~ ceresc = harta cerului, stelele, constelațiile etc. (< it.
mappamondo)
mapamond (Dicționaru limbii românești, 1939)*mapamónd saŭ
-únd n., pl.
e și
urĭ (fr.
mappemonde, d. lat.
máppa múndi, harta lumiĭ). Hartă care reprezintă globu terestru împărțit în doŭă emisfere.
Mapamund ceresc, harta plană a bolteĭ cu stelele. V.
planisfer.mapamond (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!mapamónd s. n.