manipulator - explicat in DEX

manipulator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MANIPULATÓR, -OÁRE, manipulatori, -oare, subst. 1. S. n. Aparat cu care se apucă și se manipulează piesele calde într-o uzină sau într-un atelier. 2. S. n. Dispozitiv cu ajutorul căruia se stabilește sau se întrerupe circuitul electric la transmiterea semnalelor telegrafice. 3. S. m. și f. Manipulant. – Din fr. manipulateur.

manipulator (Dicționar de neologisme, 1986)
MANIPULATÓR s.n. Dispozitiv pentru apucarea și manipularea lingourilor sau a altor semifabricate calde într-o uzină. ◊ Manipulator telegrafic = aparat pentru stabilirea și întreruperea circuitului la aparatele de telecomunicații. [Cf. fr. manipulateur].

manipulator (Dicționar de neologisme, 1986)
MANIPULATÓR, -OÁRE s.m. și f. Manipulant. [Cf. fr. manipulateur].

manipulator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
MANIPULATÓR, -OÁRE I. s. m. f. manipulant. II. s. n. 1. dispozitiv pentru apucarea și manipularea lingourilor sau a altor semifabricate calde într-o uzină. 2. aparat pentru stabilirea și întreruperea circuitului la aparatele de telecomunicații. 3. comutator electric comandat prin pedală. (< fr. manipulateur)

manipulator (Dicționaru limbii românești, 1939)
*manipulatór, -oáre s. Care manipulează, mînuĭește, umblă cu: manipulator de medicamente, de banĭ publicĭ. S. n., pl. oare. Aparat întrebuințat în telegrafia electrică la transmis telegrame întrerupînd saŭ stabilind curentu. (V. receptor).

manipulator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
manipulatór¹ (persoană) s. m., pl. manipulatóri

manipulator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
manipulatór² (aparat) s. n., pl. manipulatoáre

manipulator (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
manipulator m. cel ce manipulează. ║ n. aparat pentru transmiterea telegramelor.