manișcă - explicat in DEX

manișcă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MANÍȘCĂ, maniște, s. f. (Înv.) Plastron (brodat), de obicei de culoare albă, la cămășile bărbătești. – Din rus. manișka.

manișcă (Dicționaru limbii românești, 1939)
maníșcă f., pl. ște și ștĭ, șce și șcĭ (rus. maniška, d. mántiĭa, mantie). Acea parte a cămășiĭ care acopere [!] peptu [!]. – În est și manéșcă.

manișcă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
maníșcă (înv.) s. f., g.-d. art. maníștei; pl. maníște

manișcă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
manișcă f. 1. ornament de dantelă ce termină mâneca cămășei; 2. pieptar mobil ce se pune peste cămașă. [Rus. MANIȘKA].