manevrier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MANEVRIÉR, -Ă, manevrieri, -e, adj.,
s. m. (Persoană) care execută manevre; (
fig.) (persoană) cu mare abilitate în politică. [
Pr.:
-vri-er] – Din
fr. manœuvrier.manevrier (Dicționar de neologisme, 1986)MANEVRIÉR, -Ă adj. (
Rar; despre unități militare) Care execută manevre cu dibăcie, ușor. [Pron.
-vri-er. / cf. fr.
manoeuvrier].
manevrier (Marele dicționar de neologisme, 2000)MANEVRIÉR, -Ă I.
adj. (despre unități militare, avioane etc.) care execută manevre cu dibăcie, ușor. II. s. m. 1. (mar.) cel care execută corect manevrele cu nava. 2. cel care știe să manevreze cu abilitate (în politică). (< fr.
manoeuvrier)
manevrier (Dicționaru limbii românești, 1939)*manevriér, -ă adj. (fr.
manoeuvrier). Care manevrează bine:
general manevrier, oaste manevrieră.