mâncătură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MÂNCĂTÚRĂ, mâncături, s. f. 1. Eroziune a solului (mai ales sub acțiunea apei).
2. (
Reg.) Urmă lăsată de anumite boli care degradează țesuturile organismului. –
Mânca +
suf. -ătură.