mameluc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MAMELÚC, mameluci, s. m. 1. Soldat de cavalerie din garda personală a sultanilor din Egipt. ♦ Cavalerist francez dintr-un escadron de gardă imperială.
2. Fig. Om lipsit de personalitate, de păreri proprii. – Din
fr. mamelouk.mameluc (Dicționar de neologisme, 1986)MAMELÚC s.m. 1. Soldat care făcea parte dintr-un corp de cavalerie turco-egiptean.
2. (
În Brazilia) Persoană născută dintr-un părinte alb și unul indian.
3. (
Fig.) Om fără personalitate și fără păreri proprii. / < fr.
mamelouk, cf. ar.
mamluk – sclav].
mameluc (Marele dicționar de neologisme, 2000)MAMELÚC s. m. 1. soldat dintr-un corp de cavalerie turco-egiptean. ◊ cavalerist francez dintr-un escadron de gardă al lui Napoleon. 2. (fig.) om fără personalitate și fără păreri proprii. (< fr.
mamelouk)
mameluc (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)mamelúc (mamelúci), s. m. –
1. Soldat. –
2. Om prost. –
3. Om de paie.
Fr. mamelouk, din
arab. mamluk „sclav”.
mameluc (Dicționar de argou al limbii române, 2007)mameluc, mameluci s. m. (peior.) om lipsit de personalitate
mameluc (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)MAMELÚC (‹
fr.;
cuv. arab „sclav”, „rob”)
s. m. 1. Membru al unui corp de oaste special, creat în Egipt, la
c. 1230, de sultanul Malik as-Salik, în timpul dinastiei Aiubizilor (1171-1252). În 1250,
m. au răsturnat ramura egipteană a Aiubizilor și au înființat dinastia sultanilor
m. care au domnit, până în 1517, în statul ce includea Egiptul și Siria, fiind înlăturați de turcii otomani;
m. au avut un rol important în istoria politică a Egiptului în timpul dinastiilor Bahrizilor (1250-1382) și Burdjizilor (1382-1517). Corpul
m. a fost desființat în 1811 de Mehmet Ali, vicerege al Egiptului.
2. Soldat aparținând unei companii din timpul expediției lui Napoleon în Egipt și pe care acesta i-a integrat (1084) în garda imperială.
mameluc (Dicționaru limbii românești, 1939)*mamelúc m. (fr.
mameluk și
mamelouk, d. ar.
mamluk, sclav). Soldat dintr´o miliție călare din Egipt (instituițĭ la 1254, învinșĭ de Napoleon I la 1798 la Piramide și exterminațĭ la 1811 de Mehemet-Ali fiindcă ajunsese [!] incomozĭ).
Fig. Partizan fanatic al unuĭ suveran, al unuĭ om de stat ș. a. V.
pretorian, ĭenicer și
automat.mameluc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mamelúc s. m.,
pl. mamelúcimameluc (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)mameluc m. soldat din cavaleria egipteană:
mamelucii instituiți la 1254, fură exterminați în 1811 din ordinul lui Mahomed-Ali.