majarcă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MAJÁRCĂ s. f. Soi autohton de viță de vie cultivat pe terenuri nisipoase, cu boabe mari de culoare verzuie-ruginie. –
Et. nec.majarcă (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)MAJÁRCĂ s. f. Soi românesc de viță de vie, cu ciorchini cilindrici și boabe mari, verzui, cu pete ruginii, răspândit pe terenuri nisipoase; din el se obțin vinuri de masă de calitate superioară.
majarcă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!majárcă (
pop.)
s. f.,
g.-d. art. majắrcii