maioreasă(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) MAIOREÁSĂ,maiorese, s. f. (Fam. și pop.) Soție de maior. – Maior + suf. -easă.
maioreasă(Dicționar de argou al limbii române, 2007) maioreasă,maiorese s. f. (pop.) soție de maior
maioreasă(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) maioreásă (fam.) s. f., g.-d. art. maiorései; pl. maiorése