maimuțăreală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MAIMUȚĂREÁLĂ, maimuțăreli, s. f. 1. Faptul de
a (se) maimuțări; imitație.
2. Gest sau atitudine afectată, grimasă, schimonoseală, maimuțărie. –
Maimuțări +
suf. -eală.maimuțăreală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)maimuțăreálă s. f.,
g.-d. art. maimuțărélii; pl. maimuțăréli