mahomedan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MAHOMEDÁN, -Ă, mahomedani, -e, s. m. și
f. 1. Care se referă la cultul lui Mahomed, care aparține acestui cult; musulman.
2. S. m. și
f. Adept al
religiei lui Mahomed, musulman;
p. restr. turc. – Din
n. pr. Mahomed. Cf. fr. mahométan.mahomedan (Dicționar de neologisme, 1986)MAHOMEDÁN, -Ă adj. Referitor la mahomedanism, propriu mahomedanismului. //
s.m. și f. Adept al mahomedanismului; musulman. [Var.
mahamedan, -ă, mahometan, -ă, mohamedan, -ă adj., s.m. și f. / cf. fr.
mahométan <
Mahomed, întemeietorul islamismului].
mahomedan (Marele dicționar de neologisme, 2000)MAHOMEDÁN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al mahomedanismului; musulman. (< fr.
mahométan)
mahomedan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mahomedán adj. m.,
s. m.,
pl. mahomedáni; adj. f.,
s. f. mahomedánă, pl. mahomedánemahomedan (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)mahomedan a. ce ține de Mahomed. ║ m. cel ce profesează religiunea lui Mahomed.