magnificenta - explicat in DEX



magnificență (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MAGNIFICÉNȚĂ, magnificențe, s. f. (Livr.) Grandoare, măreție; fast, lux ieșit din comun. – Din fr. magnificence, it. magnificenza.

Alte cuvinte din DEX

MAGNIFIC MAGNICO MAGNICID « »MAGNIFICENTASA MAGNIFLEX MAGNILOCVENT