magnezită (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MAGNEZÍTĂ s. f. v. magnezit.magnezită (Dicționar de neologisme, 1986)MAGNEZÍTĂ s.f. v.
magnezit.
magnezită (Dicționaru limbii românești, 1939)*magnezítă f., pl.
e (d.
magnezie).
Min. O substanță poroasă văroasă gălbuĭe care e un silicat natural idratat [!] de magnezie (pop.
spumă de mare).