macrofag (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MACROFÁG, -Ă, macrofage, adj.,
s. n. (
Biol.) (Globulă albă) Care distruge bacteriile sau diferite particule străine din organism. – Din
fr. macrophage.macrofag (Dicționar de neologisme, 1986)MACROFÁG, -Ă adj., s.n. (Fagocit) care distruge bacteriile și corpurile străine din organism. [< fr.
macrophage, cf. gr.
makros – mare,
phagein – a mânca].
macrofag (Marele dicționar de neologisme, 2000)MACROFÁG, -Ă adj., s. n. (fagocit) care distruge corpurile străine mari din organism. (< fr.
macrophage)
macrofag (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)MACROFÁG (‹
fr.,
engl.; {s}
macro- +
gr. phagein „a mânca”)
s. m. 1. (
HIST.) Fagocit mare provenit din monocitele sangvine, din celulele conjunctive sau endoteliale, capabil să înglobeze și să digere bacteriile, resturile de celule și alte particule eterogene sau toxice pentru organism (
ex. monocitele, histocitele ș.a.). Au rol important în apărarea organismului de infecții.
2. (
ZOOL.) Orice animal care se hrănește cu cantități mari de hrană (
ex. pelicanul, rechinul, carnivorele mari etc.).
macrofag (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)macrofág (ma-cro-) s. n.,
pl. macrofáge