macaronar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MACARONÁR, macaronari, s. m. (
Fam.) Italian. –
Macaroană +
suf. -ar.macaronar (Dicționar de neologisme, 1986)MACARONÁR s.m. (
Fam.) Denumire (depreciativă) dată italienilor. [Cf. it.
maccheronaio].
macaronar (Dicționar de argou al limbii române, 2007)macaronar, macaronari s. m. (iron.) italian
macaronar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)macaronár (
fam.)
s. m.,
pl. macaronári