măcăleandru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MĂCĂLEÁNDRU, măcălendri, s. m. Pasăre mică migratoare și cântătoare, cu penajul cenușiu și cu fruntea, părțile laterale ale capului, ale gâtului și pieptului roșii-galbene
(Erithacus rubecula rubecula). –
Cf. ucr. makoliandra.