mașinuță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) MAȘINÚȚĂ,mașinuțe, s. f. Diminutiv al lui mașină; automobil mic. – Mașină + suf. -uță.
mașinuță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) mașinúță s. f., g.-d. art. mașinúței; pl. mașinúțe