măsoriște (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MĂSORÍȘTE, măsoriști, s. f. (
Înv.) Măsurare, măsurătoare. –
Măsura +
suf. -iște.măsoriște (Dicționaru limbii românești, 1939)măsóriște f.
Est. Rar. Măsurătoare.
măsoriște (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)măsóriște (
înv.)
s. f.,
art. măsóriștea, g.-d. art. măsóriștii; pl. măsóriști