măsluială(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) MĂSLUIÁLĂ,măsluieli, s. f. (Rar) Măsluire. [Pr.: -lu-ia-] – Măslui + suf. -eală.
măsluială(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) măsluiálă (rar) s. f., g.-d. art. măsluiélii; pl. măsluiéli