măritor(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) MĂRITÓR, -OÁRE,măritori, -oare, adj. Care mărește. – Mări1 + suf. -tor.
măritor(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) măritór adj. m., pl. măritóri; f. sg. și pl. măritoáre