mărgăritărel - explicat in DEX

mărgăritărel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MĂRGĂRITĂRÉL, mărgăritărele, s. n. 1. Diminutiv al lui mărgăritar (1); mărgărităraș. 2. (Bot.; la pl.) Lăcrămioară. – Mărgăritar + suf. -el.

mărgăritărel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
mărgăritărél¹ (înv., pop.) s. m. / s. n., pl. m. mărgărităréi / n. mărgărităréle

mărgăritărel (Dicționaru limbii românești, 1939)
mărgăritărél n., pl. e. Mărgăritar mic (din scoĭcă). Boala numită și mărgăritar. S. m., pl. eĭ. Alt nume al plantelor numite și mărgăritar.

mărgăritărel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
mărgăritărél² (boală) (pop.) s. n.