mărfușoară(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) MĂRFUȘOÁRĂ,mărfușoare, s. f. Diminutiv al lui marfă. [Var.: mărfșoáră s. f.] – Marfă + suf. -ușoară.
mărfușoară(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) mărfușoáră (fam.) s. f., g.-d. art. mărfușoárei; pl. mărfușoáre