mălăieț (Dicționarul limbii române contemporane, 1980)MĂLĂIÉȚ, -IÁȚĂ, mălăieți, -e, adj. (Despre fructe) Moale, făinos, prea copt.
mălăieț (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mălăiéț adj. m.,
pl. mălăiéți; f. mălăiáță, pl. mălăiéțemălăĭeț (Dicționaru limbii românești, 1939)mălăĭéț, -ĭáță adj., pl. f.
ĭețe (d.
mălaĭ). Moale și făinos, vorbind de pere și zămoșĭ (pepenĭ galbenĭ). V.
nătăfleață.