măiestrește (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MĂIESTRÉȘTE adv. (
Înv.) Cu măiestrie; artisticește. [
Pr.:
mă-ies-] –
Măiestru +
suf. -ește.măiestrește (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)măiestréște (
înv.)
adv.