măiculiță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) MĂICULÍȚĂ,măiculițe, s. f. (Pop.) Măicuță (1). – Maică + suf. -uliță.
măiculiță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) măiculíță (pop.) s. f., g.-d. art. măiculíței; pl. măiculíțe