măgărie - explicat in DEX

măgărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MĂGĂRÍE, măgării, s. f. Comportare, atitudine, faptă sau vorbă obraznică, impertinentă; obrăznicie. – Măgar + suf. -ie.

măgărie (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
măgărie, măgării s. f. comportament / atitudine / faptă sau vorbă obraznic(ă); impertinență; obrăznicie

măgărie (Dicționaru limbii românești, 1939)
măgăríe f. (și bg. [d. rom.] magariĭa). Purtare de măgar.

măgărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
măgăríe s. f., art. măgăría, g.-d. art. măgăríei; pl. măgăríi, art. măgăríile

măgărie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
măgărie f. fig. vorbă sau faptă prostească.