măcăni (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MĂCĂNÍ, pers. 3
mắcăne, vb. IV.
Intranz. (Despre rațe) A măcăi. –
Mac1 +
suf. -ăni.măcăni (Dicționar de argou al limbii române, 2007)măcăni, măcănesc v. i. a informa, a denunța, a trăda.
măcăni (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!măcăní (a ~) vb.,
ind. prez. 3
sg. mắcăne, imperf. 3
sg. măcăneá; conj. prez. 3
să mắcăne