mânzărar - explicat in DEX

mânzărar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MÂNZĂRÁR, (1) mânzărari, s. m., (2) mânzărare, s. n. 1. S. m. (Pop.) Cioban care păzește mânzările. 2. S. n. (Reg.) Loc sau despărțitură din strungă unde stau mânzările. – Mânzare + suf. -ar.

mânzărar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
mânzărár¹ (cioban) (pop.) s. m., pl. mânzărári

mânzărar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
mânzărár² (loc unde stau mânzările) (reg.) s. n., pl. mânzăráre