mândruleană(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) MÂNDRULEÁNĂ,mândrulene, s. f. (Pop.) Mândruță. – Mândră + suf. -uleană.
mândruleană(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) mândruleánă (pop.) s. f., g.-d. art. mândrulénei; pl. mândruléne