lăsat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LĂSÁT1 s. n. Faptul de a
lăsa. ◊
Lăsatul (sau
lăsata) secului = (în practica religioasă creștină) ultima zi înainte de începerea unui post (îndeosebi a postului Paștelui); petrecere care are loc cu acest prilej. [
Var.:
lăsáta s. f. art.] –
V. lăsa.lăsat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LĂSÁT2, -Ă, lăsați, -te, adj. 1. (Despre obiecte) Căruia i s-a dat drumul sau a fost scăpat din mână.
2. La care s-a renunțat, care a fost părăsit.
3. (Despre bunuri) Care a fost primit ca moștenire.
4. (Despre mirosuri, căldură etc.) Care a rămas în urma cuiva sau a ceva, care a fost degajat de cineva sau de ceva.
5. (Despre întuneric, ger, căldură) Care s-a statornicit undeva.
6. Care a fost coborât, care a fost dat mai jos.
7. Încovoiat. –
V. lăsa.lăsat (Dicționaru limbii românești, 1939)lăsát, -ă adj. Scoborît, dat în jos:
cu perdelele lăsate. Părăsit:
femeĭe lăsată. Hotărît, decis:
lucru lăsat de Dumnezeŭ. S. n., pl.
urĭ. Lăsare, acțiunea de a lăsa.
Lăsatu (în vest
lăsata)
seculuĭ, prînzu saŭ cina pin [!] care-țĭ ĭeĭ adiĭo de la carne și intri în post.
lăsat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lăsát s. n.lăsat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)lăsat a.
1. dat jos:
cu perdelele lăsate EM.;
2. părăsit:
femeie lăsată; 3. dispus:
așa e lăsat de D-zeu. ║ n. acțiunea de a lăsa și rezultatul ei:
lăsatul de carne, lăsatul de brânză, lăsatul de sec.lăsat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LĂSÁT1 s. n. Faptul de
a lăsa. ♦
Lăsatul (sau
Lăsata)-secului = (în practica religioasă creștină) ultima zi înainte de începerea unui post (îndeosebi a postului Paștelui); petrecere care are loc cu acest prilej. [
Var.:
lăsáta s. f. art.] —
V. lăsa.lăsat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LĂSÁT2, lăsați, -te, adj. 1. (Despre obiecte) Căruia i s-a dat drumul sau a fost scăpat din mână.
2. La care s-a renunțat, care a fost părăsit.
3. (Despre bunuri) Care a fost primit ca moștenire.
4. (Despre mirosuri, căldură etc.) Care a rămas în urma cuiva sau a ceva, care a fost degajat de cineva sau de ceva.
5. (Despre întuneric, ger, căldură) Care s-a statornicit undeva.
6. Care a fost coborât, care a fost dat mai jos.
7. încovoiat. —
V. lăsa.