lădișoară(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) LĂDIȘOÁRĂ,lădișoare, s. f. (Rar) Lădiță. – Ladă + suf. -ișoară.
lădișoară(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) lădișoáră (rar) s. f., g.-d. art. lădișoárei; pl. lădișoáre
lădișoară(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) LĂDIȘOÁRĂ,lădișoare, s. f. (Rar) Lădiță. — Ladă + suf. -ișoară.