lăcrimioară - explicat in DEX

lăcrimioară (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LĂCRIMIOÁRĂ, lăcrimioare, s. f. 1. Diminutiv a lui lacrimă; lăcrimea, lăcrimiță, lăcrimuță. 2. Mică plantă erbacee cu flori mici, albe, plăcut mirositoare, de forma unor clopoței; mărgăritar. mărgăritărel, cerceluși (Convallaria majalis). [Var.: lăcrămioáră s. f.] – Lacrimă + suf. -ioară.

lăcrimioară (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
LĂCRIMIOÁRĂ (LĂCĂMIOÁRĂ) (‹ lacrimă) s. f. Plantă erbacee perenă, din familia liliaceelor, spontană sau cultivată în scopuri decorativă, cu frunze mari, ovat-eliptice, lucioase și cu flori albe, plăcut mirositoare, de forma unor clopoței arcuiți în jos (Convallaria majalis); mărgăritar. Răspândită în Europa și în zona temperată a Asiei și Americii de Nord. Specia spontană este ocrotită prin lege.

lăcrimioară (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!lăcrimioáră (lacrimă) (lă-cri-mioa-) s. f., g.-d. art. lăcrimioárei; pl. lăcrimioáre

lăcrimioară (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LĂCRIMIOÁRĂ, lăcrimioare, s. f. 1. Diminutiv al lui lacrimă; lăcrimea, lăcrimiță, lăcrimuță. 2. (în forma lăcrămioară) Mică plantă erbacee cu flori mici, albe, plăcut mirositoare, de forma unor clopoței; mărgăritar, mărgăritărel, cerceluși (Convallaria majalis). [Var.: lăcrămioáră s. f.] — Lacrimă + suf. -ioară.