lânăriță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LÂNĂRÍȚĂ s. f. (
Bot.) Bumbăcariță. –
Lână +
suf. -ăriță.lânăriță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!lânăríță s. f.,
g.-d. art. lânăríței; pl. lânăríțelânăriță (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)lânăriță f. plantă cu fire lungi ce crește în locuri băltoase (
Filago).
lânăriță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LÂNĂRÍȚĂ, lânărițe, s. f. (Bot.) Bumbăcariță. —
Lână + suf
-ăriță.