lânced (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LẤNCED, -Ă, lâncezi, -de, adj. 1. (
Înv.) Slăbit de boală, sleit de puteri.
2. Lipsit de vigoare sau de energie; moale. –
Lat. languidus.lânced (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lấnced adj. m.,
pl. lấncezi; f. lấncedă, pl. lấncedelânced (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)lânced a.
1. slăbit (de suferință);
2. fără putere sau vioiciune. [Vechiu-rom.
lânged = lat. LANGUIDUS].
lânced (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LÂNCÉD, -Ă, lâncezi, -de, adj. 1. (
înv.) Slăbit de boală, sleit de puteri.
2. Lipsit de vigoare sau de energie; moale. —
Lat. languidus.