lutră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LÚTRĂ, lutre, s. f. (
Zool.) Vidră. – Din
fr. loutre, lat. lutra.lutră (Dicționar de neologisme, 1986)LÚTRĂ s.f. Vidră. [< fr.
loutre, lat.
lutra].
lutră (Marele dicționar de neologisme, 2000)LÚTRĂ s. f. mamifer carnivor din familia mustelidelor, cu blana castanie-roșcată, care se hrănește cu pești; vidră. (< fr.
loutre, lat.
lutra)
lutră (Dicționaru limbii românești, 1939)*lútră f., pl.
e (fr.
loutre, d. lat.
lutra, vidră). Vidră.
lutră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lútră (animal)
(lu-tră) s. f.,
g.-d. art. lútrei; pl. lútrelutră (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)lutră f. norcă, vidră, cuadruped carnivor din fam. dihorilor, se vânează pentru blana sa (
Mustela lutreola = fr.
loutre).
lutră (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LÚTRĂ, lutre, s. f. (
Zool.) Vidră. — Din
fr. loutre, lat. lutra.