lunecos - explicat in DEX

lunecos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LUNECÓS, -OÁSĂ, lunecoși, -oase, adj. 1. Pe care se lunecă ușor; neted, lustruit. ♦ Care lunecă ușor. 2. Fig. (Rar) Nestatornic. – Luneca + suf. -os.

lunecos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
lunecós adj. m., pl. lunecóși; f. lunecoásă, pl. lunecoáse

lunecos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
lunecos a. care lunecă sau face să lunece.

lunecos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LUNECÓS, -OÁSĂ, lunecoși, -oase, adj. 1. Pe care se lunecă ușor; neted, lustruit. ♦ Care lunecă ușor. 2. Fig. (Rar) Nestatornic. — Luneca + suf. -os.