lunculiță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) LUNCULÍȚĂ,lunculițe, s. f. Diminutiv al lui luncă; luncuță. – Luncă + suf. -uliță.
lunculiță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) lunculíță s. f., g.-d. art. lunculíței; pl. lunculíțe
lunculiță(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) LUNCULÍȚĂ,lunculițe, s. f. Diminutiv al lui luncă; luncuță. — Luncă + suf. -uliță.