lombard (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LOMBÁRD, lombarduri, s. n. 1. Împrumut sau avans de bani având drept garanție efecte publice (titluri de rentă, acțiuni, obligațiuni etc.), obiecte de valoare etc., depuse ca gaj.
2. Instituție de credit care acordă astfel de împrumuturi. – Din
germ. Lombard, fr. lombard, it. lombardo.lombard (Dicționar de neologisme, 1986)LOMBÁRD s.n. (
Ec.) Împrumut având drept garanție efecte publice (titluri de rentă, acțiuni etc.) depuse ca gaj. ♦ Instituție pe credit care acordă astfel de împrumuturi. [Cf. germ.
Lombard, fr.
lombard, it.
lombardo].
lombard (Marele dicționar de neologisme, 2000)LOMBÁRD1 s. n. 1. împrumut având drept garanție efecte publice (acțiuni, obligațiuni, titluri de rentă etc.) sau obiecte de valoare depuse ca gaj. 2. instituție de credit care acordă astfel de împrumuturi. (< germ.
Lombard, it.
lombardo)
lombard (Marele dicționar de neologisme, 2000)LOMBÁRD2, -Ă I.
adj., s. m. f. (locuitor) din Lombardia. II. adj. ♦ arhitectură ~ă = arhitectură romană din nordul Italiei (în sec. XI); benzi ĕ = benzi verticale în relief ușor care decorau zidurile exterioare ale primelor biserici romane; lezene (1). ◊ (s. n.) dialect italian vorbit în Lombardia. (< fr.
lombard)
lombard (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)LOMBÁRD (‹
germ.,
fr.)
s. n. 1. Instituție de credit care acordă împrumuturi garantate cu obiecte sau titluri de valoare. Se mai numește
casă de amanet. Apărută în
sec. 15, în Franța, fiind organizată de cămătari originari din Lombardia.
2. Obiecte sau titluri de valoare depuse drept garanție pentru obținerea unui împrumut. ◊
Credit l. (overdraft) = formă de refinanțare cu totul specială, acordată de banca națională a unei țări băncilor pentru asigurarea plăților zilnice ale acestora; creditul acordat de băncile comerciale unor clienți, în limita și pentru termenul stabilit printr-un contract, pentru a asigura achitarea obligațiilor la timp (în cazul apariției situației de descoperire de cont).
lombard (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)LOMBARD [löbá:r],
Alf (1902-1996), lingvist suedez.
Prof. univ. la Lund. Specialist în romanistică („Construcțiile nominale în franceza modernă”, „Infinitivul de narațiune în limbile romanice”); s-a ocupat în mod deosebit de studiul limbii române („Pronunțarea limbii române”, „Verbul românesc”, „Limba română. Prezentare”).
M. coresp. (1947) și de onoare (1992) al
Acad. Române.
lombard (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)LOMBARD [lombá:r],
Carole (1908-1942), actriță americană de film. Soția lui Clark Gable. Una dintre primel dive ale Hollywood-ului, s-a impus prin frumusețe, inteligență, extravaganță, mai ales în comedii („Valetul domnișoarei”, „Nimic sacru”, „A fi sau a nu fi”). A murit într-un accident de avion.
lombard (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lombárd1 (locuitor)
adj. m.,
s. m.,
pl. lombárzi; adj. f.,
s. f. lombárdă, pl. lombárdelombard (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lombárd2 (avans, instituție de credit)
s. n.,
pl. lombárdurilombard (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)lombard n. termen comercial:
amanet simplu sau cu lucruri mobile (în opozițiune cu
ipotecă).