logoclonie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LOGOCLONÍE, logoclonii, s. f. (
Med.) Defect al vorbirii constând din repetarea unei silabe la mijlocul sau la finalul unui cuvânt. – Din
fr. logoclonie.logoclonie (Dicționar de neologisme, 1986)LOGOCLONÍE s.f. Repetare spasmodică a unei silabe la mijlocul unui cuvânt. [< fr.
logoclonie, cf. gr.
logos – cuvânt,
klonos – agitație].
logoclonie (Marele dicționar de neologisme, 2000)LOGOCLONÍE s. f. defect de vorbire constând în repetarea unei silabe la mijlocul sau la finalul unui cuvânt. (< fr.
logoclonie)
logoclonie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LOGOCLONÍE, logoclonii, s. f. (
Med.) Defect al vorbirii constând din repetarea unei silabe la mijlocul sau la finalul unui cuvânt. — Din
fr. logoclonie.