lobonț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LÓBONȚ, lobonți, s. m. Nume dat ostașilor care luptau pentru cauza Imperiului Habsburgic în timpul mișcării antihabsburgice din Ungaria și din Transilvania. –
Cf. magh. labanc.lobonț (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lobónț s. m.,
pl. lobónțilobonț (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LOBÓNȚ, lobonți, s. m. Ostaș care lupta pentru cauza Imperiului Habsburgic în timpul mișcării antihabsburgice din Ungaria și din Transilvania. [
Acc. și:
lóbonț] —
Cf. magh. labanc.