lipscănie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LIPSCĂNÍE, lipscănii, s. f. 1. Prăvălie de lipscan.
2. Marfă vândută de lipscani. –
Lipscan +
suf. -ie.lipscănie (Dicționaru limbii românești, 1939)lipscăníe f. Negoțu lipscanuluĭ. Prăvălia luĭ. Pl. Marfă de lipscănie.
lipscănie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lipscăníe (
înv.)
s. f.,
art. lipscănía, g.-d. art. lipscăníei; pl. lipscăníi, art. lipscăníilelipscănie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)lipscănie f.
1. marfă de lipscan;
2. prăvălia lipscanului;
3. boltă, prăvălie mare.
lipscănie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LIPSCĂNÍE, lipscănii, s. f. (
înv.)
1. Prăvălie de lipscan.
2. Marfă vândută de lipscani. —
Lipscan +
suf. -ie.