lihod (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)lihód, lihódă, lihózi, lihóde, adj. (reg.) lihnit, flămânzit.
lihod (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)lihód adj. –
1. (
Trans.) Livid,. flămînd. –
2. (
Mold.,
Trans.) Anost, searbăd. –
Mr. lihud „flămînd”.
Ngr. λιχούδης „flămînd” (Pascu, II, 57). Pentru transferul semantic,
cf. cele două sensuri în
leșinat. –
Der. lihodeală, s. f. (vorbă, faptă anostă);
lihozi, vb. (
Trans., a produce slăbiciune, a omorî prin foame).
lihod (Dicționaru limbii românești, 1939)líhod, -ă adj. (rudă cu
lihnit. Cp. cu ngr.
lihnódis, lacom).
Trans. Lihnit:
umblă lihod de foame (Agrb. VR. 1910, 6, 292).