lidian (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LIDIÁN, -Ă, lidieni, -e, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Persoană care făcea parte din populația de bază a Lidiei antice sau era originară de acolo.
2. Adj. Care aparține Lidiei sau populației ei, privitor la Lidia sau la populația ei. [
Pr.:
-di-an] – Din
fr. lydien.lidian (Marele dicționar de neologisme, 2000)LIDIÁN, -Ă I.
adj., s. m. f. (locuitor) din Lidia. ◊ (s. f.) limbă asiatică vorbită în Lidia. II. adj. lidic. (< fr.
lydien)
lidian (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lidián (-di-an) adj. m.,
s. m.,
pl. lidiéni (-di-eni); adj. f.,
s. f. lidiánă, pl. lidiénelidian (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LIDIÁN, -Ă, lidieni, -e, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. 1. Persoană care făcea parte din populația Lidiei antice sau era originară de acolo.
2. Adj. Care aparține Lidiei sau lidienilor (
1), privitor la Lidia ori la lidieni. [
Pr.: -
di-an] — Din
fr. lydien.