licăritor(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) LICĂRITÓR, -OÁRE,licăritori, -oare, adj. Care licărește. – Licări + suf. -tor.
licăritor(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) licăritór adj. m., pl. licăritóri; f. sg. și pl. licăritoáre
licăritor(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) LICĂRITÓR, -OÁRE,licăritori, -oare, adj. Care licărește. — Licări + suf. -tor.