licuri (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LICURÍ vb. IV
v. licări.licurì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)licurì v. a licări:
izvoare zdrumicate peste pietre licurind EM.
licuri (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LICURÍ vb. IV
v. licări.