lichidator - explicat in DEX

lichidator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LICHIDATÓR, -OÁRE, lichidatori, -oare, s. m. și f. Persoană însărcinată a îndeplini sau a conduce operațiile de lichidare a unei întreprinderi, a unei bănci etc. – Din fr. liquidateur.

lichidator (Dicționar de neologisme, 1986)
LICHIDATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care face lichidarea unei întreprinderi, a unei bănci etc. [Cf. fr. liquidateur].

lichidator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
LICHIDATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care face lichidarea unei societăți comerciale, întreprinderi, bănci etc. (< fr. liquidateur)

lichidator (Dicționaru limbii românești, 1939)
*lichidatór, -oáre s. și adj. Care lichidează saŭ e însărcinat să lichideze.

lichidator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
lichidatór s. m., pl. lichidatóri

lichidator (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
lichidator m. cel însărcinat a face o lichidare.

lichidator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LICHIDATÓR, -OÁRE, lichidatori, -oare, s. m. și f. Persoană fizică sau juridică autorizată conform legii să lichideze bunurile din averea debitorului și să distribuie sumele realizate prin lichidarea unei societăți comerciale. — Din fr. liquidateur.